Blog

In Romania exista ~ 13700 localitati. In ceea ce priveste denumirea insa, doar 8600 dintre ele au o denumire oficiala unica. Restul de 5100 - sarbatoresc onomastica la comun (cel putin doua cate doua) 

Continuam seria inceputa aici. Daca initial am prezentat in linii mari contextul, incercam in cele ce urmeaza sa infatisam modalitatile de lucru identificate si experimentate. (atentie! -numerotarea capitolelor continua sirul din articolul anterior).

3. DELIMITAREA PROPRIETATII

Aminteam de schimbarile substantiale aduse de Ordinul 634/2006 al Administatiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliara, care au generat dezaprobari vehemente din partea firmelor de topografie, dar care incercau sa insanatoseasca un sistem de lucruri care cauza neplaceri proprietarilor de imobile in extravilan. Practic pina in momentul intrarii in vigoare a Ordinului, firma de topografie angajata in vederea intabularii unei parcele situate in extravilan, trebuia sa identifice proprietatea, sa efectueze masuratorile si sa intocmeasca documentatia corespunzatoare. Ei bine, conform noilor reglementari, volumul de munca crestea logaritmic pentru ca Ordinul presupunea refacerea Planului Parcelar pentru intreaga tarla din care facea parte imobilul in cauza.

Imaginea alaturata exemplifica una din problemele ce se doreau a fi evitate odata cu impunerea noilor reguli. Intr-o anumita zona clar delimitata, au terenuri 10 proprietari, suma suprafetelor din actele de proprietate ale acestora fiind cu 2% mai mica decat suprafata totala a zonei. In mod firesc delimitarea proprietatilor ar trebui sa tina cont de aria totala disponibila - adica suprafetele fiecarei parcele sa fie diminuate uniform cu un procent de 2%. Inscrierea in CF a unei parcele a condus insa la o distributie total neuniforma a erorilor si la situatii greu de acceptat de catre vecinii proprietarului care a initiat primul actiunea de intabulare.

Odata cu identificarea acestei probleme, concluzia care s-a impus a fost ca unul din primii pasi spre normalizare l-ar constitui refacerea Planurilor Parcelare astfel incat sa reflecte corect geometric situatia proprietatii.

PREAMBUL

Proprietatea imobiliara este fara niciun dubiu o problema acuta a administratiilor.

Nu se poate sa nu fi auzit tanguiri - din partea inspectorilor de la servicii agricole - in perioada in care trebuie sa completeze registrele cu parcelele eligibile pentru subventii de la APIA, - a proprietarilor care intentioneaza sa-si vanda/arendeze parcelele, - a societatilor comerciale care incearca sa ia terenuri in arenda, - a inspectorilor de la Agentia de Plati si Interventii in Agricultura cand trebuie sa identifice terenurile care au picat testul teledetectiei, - a comisiilor mai vechi sau mai recent infiintate (vezi Legea 165/2013) de inventariere a proprietatilor in vederea retrocedarii imobilelor confiscate in timpul comunismului, etc. etc. etc. 

Prezenta serie de articole in problema Gestiunii Proprietatii - nu-si propune sa inventarieze cauzele pentru care situatia este asa cum este, nici nu doreste sa arate cu degetul, sa gaseasca raspunzatori. Cauzele sunt oricum multiple si complexe - chiar nu consideram necesar sa intram in hatisul acestora.

Beneficiind de intelegerea, rabdarea, dar mai ales sprijinul a 2 Administratii Locale, am incercat si chiar am reusit (spunem noi) sa punem la punct o logica de realizare a unui sistem de gestiune a proprietatii. A durat mult (mai bine de 2 ani), am facut pasi si in directii gresite, uneori intentionat - nu am reusit altfel sa dovedim inutilitatea folosirii anumitor surse de informatii considerate valabile. Rezultatul o fi departe de a fi lipsit de defecte, insa e un pas sigur pe calea identificarii precise si chiar solutionarii multor din problemele imobiliare actuale. Iar sistemul, la fel ca si orice GIS, e perfectibil.

Pentru ca unul din subiectele principale ale precedentului articol il constituia Infrastructura Rutiera, ne-am gandit sa analizam schimbarile pe care le-ar aduce finalizarea Autostrazii Transilvania asupra timpului de parcurgere a distantei catre Centrul Regional - Cluj-Napoca.

Pentru aceasta am introdus in reteaua rutiera traseul autostrazii A3 asa cum figureaza pe pagina oficiala a proiectului. Noduri rutiere: in judetul Cluj - la Nadaselu (comuna Garbau); in judetul Salaj: la Sutoru (comuna Zimbor); la Zalau si la Nusfalau; in judetul Bihor: la Tauteu (in apropiere de Marghita), Salard si Biharia (~10 km Nord de Oradea).

In contextul noii impartiri teritoriale a Romaniei, incercam sa analizam cum arata pozitia viitorului Centru Regional fata de administratiile locale subordonate. Sigur ca datele sunt incerte inca sub aspectul definirii exacte a teritoriului sau a Centrului Regional, insa conform discutiilor preliminare Regiunea Nord-Vest va cuprinde actualele judete Bihor, Bistrita-Nasaud, Cluj, Maramures, Salaj si Satu Mare iar "capitala" va fi Cluj-Napoca.

Deplasarile 'la centru" vor fi inevitabile. Chiar daca exista 3 aeroporturi in viitoarea Regiune Nord-Vest (Oradea, Cluj-Napoca si Satu Mare) - zboruri directe nu exista, doar cu escala la Bucuresti . Prin urmare principala cale de acces spre "capitala" e oferita de infrastructura rutiera.